vineri, 22 martie 2019

Noutati privind procesul SCMD cu ministerul si ministrii Apararii (dosar nr. 19640/3/2018, complet 42 fond, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal)

Astazi, 22.03.2019, CAB a admis cererea SCMD prin care solicita completului de judecata trimiterea dosarului la CCR.
 Va prezentam mai jos textul precizarilor depuse de SCMD, inregistrate cu nr. 308/20.03.2019.


                                                     
     SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Sediul social: București, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, Cod poștal 013642
Telefoane mobile: 0736601143, 0736600973
Cont: BRD, Agenția Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal: 26096263

Nr._____________ din _______________________                                                        Ex.nr.____
CURTEA DE APEL BUCURESTI                                                                          
SECTIA a VIII-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. 19640/3/2018 Complet 42 FOND
TERMEN 22.03.2019. 9.00

  

DOMNULE PREŞEDINTE,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor sai de sindicat, in calitate de reclamant, în contradictoriu cu paratii: Ministrii apararii nationale Mihnea Motoc (in perioada 17.11.2015-04.01.2017); Gabriel Beniamin Les (in perioada 04.01.-29.06.2017); Fifor Mihai-Viorel ( din 12.09.2017 la zi), in solidar cu Ministerul Apararii Nationale, toti citati la sediul in Bucuresti, str. Izvor nr.110, sector 5, in sprijinul precizarii noastre legate de temeiul juridic al actiunii deduse judecatii - art.9 din Legea nr. 554/2004, precizam urmatoarele:

La elaborarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, au lucrat timp de trei ani, specialistii M.Ap.N, MAI si SRI impreuna cu specialisti ai SCMD si ai asociatiilor nationale ale rezervistilor, scopul fiind redobandirea statutului juridic de rezervist in locul celui de asistat social, acordat neconstitutional de Legea nr.119/2010 si repararea tuturor inechitatilor introduse in legislatia dupa 2010, inclusiv a discriminarii intre fostii rezervisti, promovata de OUG nr. 1/2011.
In conditiile abrogarii Legilor pensiilor militare de stat nr.164/2001 si nr.179/2004, principiul Legii nr.223/2015 consta in calcularea pensiilor fostilor asistati social (deveniti sau redeveniti rezervisti) prin aplicarea datelor personale de vechime, functie, grad etc. la venitul impozabil al celui care detinea, in 2015, functia pe care o avusese beneficiarul la trecerea in rezerva.
Votata in unanimitate (exceptie facand deputatul Remus Cernea), Legea nr. 223/2015 a fost promulgata in iulie 2015, dar nu a fost niciodata aplicata in aceasta forma deoarece s-a prevazut aplicarea sa dupa 1 ianuarie 2016.
Legea nr. 223/2015 a fost, practic, desfiintata de catre Directiile Juridica si Financiara a MApN, prin strecurarea, neconstitutionala (doar Ministerul Muncii avea acest drept pana la 31 decembrie 2015), a unei intregi ordonante in 30 de articole - Art. 40 in OUG nr.57 din 9 decembrie 2015, care prevedea salarizarea bugetarilor pe 2016.
Procesul a fost definitivat prin OUG nr.59/2017, care a condus la disolutia Sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala, prin obligarea trecerii in rezerva a peste 20.000 de cadre bine pregatite din MApN, MAI si Servicii, in perioada 6 iulie – 15 septembrie 2017. Initiativa a apartinut, tot neconstitutional (Ministerul Muncii nu mai avea acest drept de la 1 ianuarie 2016), ministrului Muncii, Lia Olguta Vasilescu.
Textele celor doua OUG nr.57/2015 si nr.59/2017, fara sa fi fost votate vreodata in Parlament, au completat/modificat textul Legii 223/2015 si sunt aplicate nemijlocit in toate deciziile de pensie emise dupa 01.07.2016.
Rezultatul OUG nr.57/2015 si nr.59/2017 a fost legiferarea discriminarii intre rezervisti, intre rezervisti si civili, in primul rand fata de magistrati, introducerea triplei impozitari la rezervisti si incalcarea pricipiului “la munca egala, drepturi egale”.
In opinia noastra, ordonantele nr.57/2015 si nr.59/2017 sunt anticonstitutionale si nelegale, deoarece incalca, flagrant, Decizia CCR nr.20/02.02.2000, in Dosarul 5A/2000 si Decizia ICCJ nr.29/2011, care prevad IDENTITATEA, DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC, DINTRE MAGISTRATII IN ACTIVITATE, PE DE O PARTE, MILITARII SI POLITISTII IN ACTIVITATE, PE DE ALTA, INTRE MAGISTRATII LA PENSIE SI REZEVISTI.
Practic, magistratii si-au insusit cu totul Legea pensiilor militare de stat prin Legea 303/2004 si urmatoarele, cu acordul magistratilor de la CCR, care au stabilit deplina identitate, motivand ca magistratii infrunta aceleasi riscuri si au parte de aceleasi privatiuni, in timpul activitatii, ca si militarii.

Or, “identitatea” se traduce astazi, in practica, in felul urmator:

-          La magistrati, pensia se calculeaza pe baza mediei veniturilor brute impozitate, pe ultimii 5 ani, iar la rezervisti, pe baza mediei unei parti a veniturilor NETE din ultimii 5 ani;

-          La magistrati, procentul de calcul este 80% din venitul de mai sus, la rezervisti, 65%;

-          La magistrati, plafonul este stabilit la 100% din venitul integral brut, la rezervisti, plafonul este 85% din venitul partial net. In plus, la rezervisti, tot ce depaseste 36 de ani vechime nu se mai cuantifica in bani, la pensie, desi retinerile au avut loc;

-          La magistrati, veniturile suplimentare realizate sunt luate separat in calcul, in baza altor legi, in timp ce la rezervisti au fost bagate, ilegal si retroactiv, in calcul (Ordinul Meritul Militar, contributiile la pensia civila platite ulterior trecerii in rezerva, in baza unor contracte separate de munca in privat sau la stat, grupele de munca etc.);

-          La magistrati, daca au contributii la pensiile private (pilonii II, III si IV), acestea nu greveaza asupra pensiei de magistrat, in timp ce la rezervisti, pensia privata, obligatoriu introdusa in 1967 sub numele de “suplimentara”, reprezentand o contributie lunara de 5% din NET si definita ca “altceva decat pensia militara de stat”, a fost inclusa, ilegal, in calculul pensiei militare de stat;

-          Pensiile magistratilor se aliniaza (cresc) la cresterea salariului mediu pe economie si la inflatie, in timp ce pensiile miitare de stat se aliniaza doar la rata inflatiei, “indicator definitiv”, adica la diferenta, spre exemplu, de inflatie dintre 2019 si 2017, fara vreo legatura cu cresterea salariului mediu pe economie;

-          Pensiile magistratilor se maresc in functie de cresterile salariilor la activi, in mod nejustificat, in timp ce pensiile rezervistilor, care au avut dintotdeauna si in toate tarile aceasta prevedere……. NU. De ce numai rezervistii au dreptul la aceasta prevedere legislativa, astazi adjudecata de magistrati? Pentru ca rezervistii sunt singura categorie socio-profesionala a carei activitate (obligatiile militare) continua si dupa trecerea in rezerva, asazisa pensie fiind, in fapt, solda de rezervist;

-          Legislatia privind pensiile magistratilor decurge din legislatia muncii care nu are, potrivit Constitutiei, nicio tangenta cu activitatea militarilor care este identificata, prin Constitutie, cu “munca fortata”. Printr-un artificiu, Constitutia Romaniei prevede la Art.42, Al.1, ca “Munca fortata este interzisa” dar, potrivit Al.2a “nu constituie munca fortata: activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta”;

-          In timp ce pensiile magistratilor au o medie de 30.000 lei/luna, blamatele pensii ale rezervistilor au o medie reala de 2.700 lei/luna, aceasta fiind, artificial ridicata, de faptul ca pensiile a sute de magistrati, pe Legea 303, civila, sunt platite, nu stim de ce, de Casa Sectoriala a MApN si nu de Casa Nationala de Pensii;

-          Pensionarii magistrati isi pastreaza toate drepturile si facilitatile prevazute de legislatia pentru pensionari, in timp ce rezervistii, sub motivatia ca au Casa Sectoriala de Pensii, si-au pierdut toate drepturile conexe.

Depunem prezenta in 5 exemplare, necesare comunicarii.


PREȘEDINTELE SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
 Col. (r) Dr.  Mircea DOGARU



Domnului Preşedinte al Curtii de Apel Bucuresti – secţia a VIII-a