vineri, 22 martie 2019

Noutati privind procesul SCMD cu ministerul si ministrii Apararii (dosar nr. 19640/3/2018, complet 42 fond, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal)

Astazi, 22.03.2019, CAB a admis cererea SCMD prin care solicita completului de judecata trimiterea dosarului la CCR.
 Va prezentam mai jos textul precizarilor depuse de SCMD, inregistrate cu nr. 308/20.03.2019.


                                                     
     SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Sediul social: București, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, Cod poștal 013642
Telefoane mobile: 0736601143, 0736600973
Cont: BRD, Agenția Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal: 26096263

Nr._____________ din _______________________                                                        Ex.nr.____
CURTEA DE APEL BUCURESTI                                                                          
SECTIA a VIII-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. 19640/3/2018 Complet 42 FOND
TERMEN 22.03.2019. 9.00

  

DOMNULE PREŞEDINTE,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor sai de sindicat, in calitate de reclamant, în contradictoriu cu paratii: Ministrii apararii nationale Mihnea Motoc (in perioada 17.11.2015-04.01.2017); Gabriel Beniamin Les (in perioada 04.01.-29.06.2017); Fifor Mihai-Viorel ( din 12.09.2017 la zi), in solidar cu Ministerul Apararii Nationale, toti citati la sediul in Bucuresti, str. Izvor nr.110, sector 5, in sprijinul precizarii noastre legate de temeiul juridic al actiunii deduse judecatii - art.9 din Legea nr. 554/2004, precizam urmatoarele:

La elaborarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, au lucrat timp de trei ani, specialistii M.Ap.N, MAI si SRI impreuna cu specialisti ai SCMD si ai asociatiilor nationale ale rezervistilor, scopul fiind redobandirea statutului juridic de rezervist in locul celui de asistat social, acordat neconstitutional de Legea nr.119/2010 si repararea tuturor inechitatilor introduse in legislatia dupa 2010, inclusiv a discriminarii intre fostii rezervisti, promovata de OUG nr. 1/2011.
In conditiile abrogarii Legilor pensiilor militare de stat nr.164/2001 si nr.179/2004, principiul Legii nr.223/2015 consta in calcularea pensiilor fostilor asistati social (deveniti sau redeveniti rezervisti) prin aplicarea datelor personale de vechime, functie, grad etc. la venitul impozabil al celui care detinea, in 2015, functia pe care o avusese beneficiarul la trecerea in rezerva.
Votata in unanimitate (exceptie facand deputatul Remus Cernea), Legea nr. 223/2015 a fost promulgata in iulie 2015, dar nu a fost niciodata aplicata in aceasta forma deoarece s-a prevazut aplicarea sa dupa 1 ianuarie 2016.
Legea nr. 223/2015 a fost, practic, desfiintata de catre Directiile Juridica si Financiara a MApN, prin strecurarea, neconstitutionala (doar Ministerul Muncii avea acest drept pana la 31 decembrie 2015), a unei intregi ordonante in 30 de articole - Art. 40 in OUG nr.57 din 9 decembrie 2015, care prevedea salarizarea bugetarilor pe 2016.
Procesul a fost definitivat prin OUG nr.59/2017, care a condus la disolutia Sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala, prin obligarea trecerii in rezerva a peste 20.000 de cadre bine pregatite din MApN, MAI si Servicii, in perioada 6 iulie – 15 septembrie 2017. Initiativa a apartinut, tot neconstitutional (Ministerul Muncii nu mai avea acest drept de la 1 ianuarie 2016), ministrului Muncii, Lia Olguta Vasilescu.
Textele celor doua OUG nr.57/2015 si nr.59/2017, fara sa fi fost votate vreodata in Parlament, au completat/modificat textul Legii 223/2015 si sunt aplicate nemijlocit in toate deciziile de pensie emise dupa 01.07.2016.
Rezultatul OUG nr.57/2015 si nr.59/2017 a fost legiferarea discriminarii intre rezervisti, intre rezervisti si civili, in primul rand fata de magistrati, introducerea triplei impozitari la rezervisti si incalcarea pricipiului “la munca egala, drepturi egale”.
In opinia noastra, ordonantele nr.57/2015 si nr.59/2017 sunt anticonstitutionale si nelegale, deoarece incalca, flagrant, Decizia CCR nr.20/02.02.2000, in Dosarul 5A/2000 si Decizia ICCJ nr.29/2011, care prevad IDENTITATEA, DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC, DINTRE MAGISTRATII IN ACTIVITATE, PE DE O PARTE, MILITARII SI POLITISTII IN ACTIVITATE, PE DE ALTA, INTRE MAGISTRATII LA PENSIE SI REZEVISTI.
Practic, magistratii si-au insusit cu totul Legea pensiilor militare de stat prin Legea 303/2004 si urmatoarele, cu acordul magistratilor de la CCR, care au stabilit deplina identitate, motivand ca magistratii infrunta aceleasi riscuri si au parte de aceleasi privatiuni, in timpul activitatii, ca si militarii.

Or, “identitatea” se traduce astazi, in practica, in felul urmator:

-          La magistrati, pensia se calculeaza pe baza mediei veniturilor brute impozitate, pe ultimii 5 ani, iar la rezervisti, pe baza mediei unei parti a veniturilor NETE din ultimii 5 ani;

-          La magistrati, procentul de calcul este 80% din venitul de mai sus, la rezervisti, 65%;

-          La magistrati, plafonul este stabilit la 100% din venitul integral brut, la rezervisti, plafonul este 85% din venitul partial net. In plus, la rezervisti, tot ce depaseste 36 de ani vechime nu se mai cuantifica in bani, la pensie, desi retinerile au avut loc;

-          La magistrati, veniturile suplimentare realizate sunt luate separat in calcul, in baza altor legi, in timp ce la rezervisti au fost bagate, ilegal si retroactiv, in calcul (Ordinul Meritul Militar, contributiile la pensia civila platite ulterior trecerii in rezerva, in baza unor contracte separate de munca in privat sau la stat, grupele de munca etc.);

-          La magistrati, daca au contributii la pensiile private (pilonii II, III si IV), acestea nu greveaza asupra pensiei de magistrat, in timp ce la rezervisti, pensia privata, obligatoriu introdusa in 1967 sub numele de “suplimentara”, reprezentand o contributie lunara de 5% din NET si definita ca “altceva decat pensia militara de stat”, a fost inclusa, ilegal, in calculul pensiei militare de stat;

-          Pensiile magistratilor se aliniaza (cresc) la cresterea salariului mediu pe economie si la inflatie, in timp ce pensiile miitare de stat se aliniaza doar la rata inflatiei, “indicator definitiv”, adica la diferenta, spre exemplu, de inflatie dintre 2019 si 2017, fara vreo legatura cu cresterea salariului mediu pe economie;

-          Pensiile magistratilor se maresc in functie de cresterile salariilor la activi, in mod nejustificat, in timp ce pensiile rezervistilor, care au avut dintotdeauna si in toate tarile aceasta prevedere……. NU. De ce numai rezervistii au dreptul la aceasta prevedere legislativa, astazi adjudecata de magistrati? Pentru ca rezervistii sunt singura categorie socio-profesionala a carei activitate (obligatiile militare) continua si dupa trecerea in rezerva, asazisa pensie fiind, in fapt, solda de rezervist;

-          Legislatia privind pensiile magistratilor decurge din legislatia muncii care nu are, potrivit Constitutiei, nicio tangenta cu activitatea militarilor care este identificata, prin Constitutie, cu “munca fortata”. Printr-un artificiu, Constitutia Romaniei prevede la Art.42, Al.1, ca “Munca fortata este interzisa” dar, potrivit Al.2a “nu constituie munca fortata: activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta”;

-          In timp ce pensiile magistratilor au o medie de 30.000 lei/luna, blamatele pensii ale rezervistilor au o medie reala de 2.700 lei/luna, aceasta fiind, artificial ridicata, de faptul ca pensiile a sute de magistrati, pe Legea 303, civila, sunt platite, nu stim de ce, de Casa Sectoriala a MApN si nu de Casa Nationala de Pensii;

-          Pensionarii magistrati isi pastreaza toate drepturile si facilitatile prevazute de legislatia pentru pensionari, in timp ce rezervistii, sub motivatia ca au Casa Sectoriala de Pensii, si-au pierdut toate drepturile conexe.

Depunem prezenta in 5 exemplare, necesare comunicarii.


PREȘEDINTELE SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
 Col. (r) Dr.  Mircea DOGARU



Domnului Preşedinte al Curtii de Apel Bucuresti – secţia a VIII-a

luni, 12 martie 2018

INFORMARE CU PRIVIRE LA OUG nr. 90/2017

 

  Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta natioanala a Camerei Deputatilor a hotarat avizarea negativa a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.90/2017 privind unele masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene.
    Mentionam ca, prin art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2017 a fost amanata plata ajutoarelor prevazute de art. 20 alin.(1) si (2) din  Legea nr. 284/2010: “In anul 2018 nu se acorda ajutoarele sau, dupa caz, indemnizatiile la iesirea la pensie, retragere, incetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezerva. 
     Urmeaza inca 3 avize si adoptarea raportului comun de catre Comisia pentru buget, finante si banci si Comisia pentru munca si protectie sociala, raport care va fi supus votului in plenul Camerei Deputatilor – camera decizionala.


Seful DEPARTAMENTULUI JURIDIC  
Col. (r) Monica I. CALOIAN

vineri, 23 februarie 2018

SOLUTIE FAVORABILA AJUTOARE

         
SOLUTIE FAVORABILA AJUTOARE 
CURTEA DE APEL BUCURESTI

       Curtea de Apel BUCUREŞTI - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Completul 14 recurs, in sedinta din data de 21.02.2018, a admis recursul formulat de SCMD in Dosarul nr. 46687/3/2016, a casat sentinta de respingere a actiunii pronuntata pe fond si in rejudecare a dat castig de cauza membrilor de sindicat reclamanti in acest dosar, referitor la plata ajutoarelor - hotarare definitiva.  
  

luni, 12 februarie 2018

NOTA  PRIVIND  STADIUL  DOSARELOR 
 AFLATE  PE  ROLUL  INSTANTELOR,  GESTIONATE  DE
 SCMD  -  DEPARTAMENTUL  JURIDIC

1. Dosare care au ca obiect decizii de pensie emise in temeiul Legii nr. 223/2015 - anularea Deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu + anexele emise de Casele de Pensii Sectoriale ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii, in temeiul Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.57/2015; emiterea unei noi decizii privind drepturile de pensie de catre Casele de Pensii Sectoriale ale Ministerului Apararii National,  Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii; obligarea Caselor de Pensii Sectoriale ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne  si Serviciului Roman de Informatii la plata diferentelor drepturilor de pensie ale contestatorilor membrii de sindicat ca urmare a emiterii noilor decizii de pensie, cu incepere de la 01.01.2016 la zi, precum şi la plata dobânzii legale şi a indicelui de inflaţie aferentă a sumelor neachitate, până la data plăţii efective a acestora.
Pana in prezent, actiunile care au fost depuse la Tribunalul Bucuresti-Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale au fost solutionate in mod diferit astfel:
- admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu obligarea Casei de Pensii Sectoriale la emiterea unei noi decizii si plata diferentelor de pensie incepand cu 01.01.2016 - ex. dosar nr.2508/3/2017;
- admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu obligarea Casei de Pensii Sectoriale la valorificarea adeverintei emise de Ministerul Afacerilor Externe pentru veniturile obtinute in misiune in strainatate (pentru perioada de 6 luni aleasa de contestator pentru calculul pensiei), la emiterea unei noi decizii si plata diferentelor de pensie incepand cu 01.01.2016 - ex. dosar nr. 12910/3/2017;
- respingerea actiunilor asa cum au fost formulate ca neintemeiate sau nefondate;
- admiterea exceptiei necompetentei teritoriale a Tribunalului Bucuresti si trimiterea cauzei spre competenta solutionare la tribunalele de pe raza teritoriala unde contestatorii isi au sediul; instantele din tara unde au fost trimise dosarele au invocat conflictul negativ de competenta, intrucat au apreciat ca Tribunalul Bucuresti este competent teritorial sa judece cauza si au trimis dosarul la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru solutionarea acestui conflict de competenta - ex. dosar nr.14600/3/2017;
- admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a SCMD si respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa. Fata de aceasta exceptie, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea de Apel Bucuresti au pronuntat decizii prin care au recunoscut calitatea procesuala activa a SCMD - ex. dosare I.C.C.J. nr.89/99/2015 si nr.12793/3/2014 si  dosare C.A.B. nr.10595/3/2017 si nr. 15891/3/2017.

2. Dosare care au ca obiect obtinerea indemnizatiilor pentru membrii uniunilor de creatie in temeiul Legii nr.8/2006, completata prin Legea nr.83/2016 - recunoaşterea dreptului pretins, respectiv acordarea indemnizatiilor conform prevederilor Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membrii ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica din 22.11.2006, cu modificarile si completarile ulterioare; anularea deciziilor privind incetarea platii indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de pensii membrii ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica, emise in anul 2016 de Casele de Pensii Sectoriale ale Ministerului Apararii Nationale (sau) Ministerului Afacerilor Interne; obligarea Caselor de Pensii Sectoriale ale Ministerului Apararii Nationale (sau) Ministerului Afacerilor Interne la repararea pagubei cauzate pentru contestatorii membrii de sindicat, respectiv achitarea  in totalitate a indemnizatiilor ce li se cuvin acestora in temeiul dispozitiilor Legii nr.8/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv diferentele de bani neachitate incepand cu 01.01.2016, sume la care sa se adauge dobânzile legale şi indicele de inflaţie aferente sumelor datorate până la data plăţii efective a acestora
Pana in prezent, actiunile care au fost depuse la Tribunalul Bucuresti-Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale au fost solutionate in mod diferit astfel:
- admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu obligarea Casei de Pensii Sectoriale la plata indemnizatiilor incepand cu data de 06.01.2016, sume la care sa se adauge dobânzile legale şi indicele de inflaţie aferente sumelor datorate până la data plăţii efective a acestora - ex. dosar nr. 11719/3/2016*;
- admiterea partiala a actiunii asa cum a fost formulata, cu obligarea Casei de Pensii Sectoriale la plata indemnizatiilor incepand cu data de 07.05.2016 (data intrarii in vigoare a Legii nr.83/2016), sume la care sa se adauge dobânzile legale şi indicele de inflaţie aferente sumelor datorate până la data plăţii efective a acestora - ex. dosar nr. 2039/3/2017;
- respingerea actiunilor asa cum au fost formulate ca neintemeiate sau nefondate - cu opinie separata de admitere, respectiv achitarea  in totalitate a indemnizatiilor ce li se cuvin acestora in temeiul dispozitiilor Legii nr.8/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv diferentele de bani neachitate incepand cu 01.01.2016, sume la care sa se adauge dobânzile legale şi indicele de inflaţie aferente sumelor datorate până la data plăţii efective a acestora - ex. dosar nr.18969/3/2016.
Mentionam ca in prezent se afla pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept Dosarul nr.2657/1/2017 cu termen de judecata la 19.02.2018, care urmeaza sa se pronunte cu privire la modul de solutionare al acestui tip de actiuni, avand in vedere practica judiciara neunitara.
Pana la solutionare, dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata sunt suspendate in temeiul dispozitiilor art.520 alin.4 c.pr.civ.

3. Dosare care au ca obiect recunoasterea dreptului de a primi ajutoare si alte sporuri in temeiul Legii nr.284/2010 - recunoaşterea dreptului pretins, respectiv acordarea ajutoarelor ce li se cuvin contestatorilor membrii de sindicat din cadrul Ministerului Apararii Nationale (sau) Ministerul Afacerilor Interne (sau) Serviciul Roman de Informatii (sau) Serviciul de Informatii Externe (sau) Serviciul de Telecomunicatii Speciale (sau) Serviciul de Protectie si Paza (sau) Administratia Nationala a Penitenciarelor conform prevederilor art. 20, alin. 1) si 2) din Anexa VII, Cap.II, Sectiunea a III-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010 si obligarea intimatelor la repararea pagubei cauzate, respectiv: achitarea  in totalitate a ajutoarelor ce li se cuvin contestatorilor membrii de sindicat, de catre unitatile de unde acestia au trecut in rezerva, in temeiul dispozitiilor art.20 alin.1 si 2 din Cap.II, anexa VII la Legea nr.284/2010, stabilite la salariul functiei de baza din ultima luna de activitate, fara a fi supuse impozitului pe venit (16%) si cotelor de contributii obligatorii potrivit Codului Fiscal (10,5% CASi si 5,5 CASS), la care sa se adauge dobânzile legale şi indicele de inflaţie aferente sumelor datorate la data pensionarii.
Promovarea actiunilor in instanta se realizeaza dupa solicitarea ajutoarelor la ultimul loc de munca al contestatorilor, in temeiul art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata prin Legea nr.76/2012, coroborate cu dispozitiile art.1 din Intaiul Protocol Aditional la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale ale Omului, in care Romania este parte, intrucat consideram ca sus-numitii au fost vatamati in drepturile lor de catre unitatile unde au activat din Ministerul Apararii Nationale (sau) Ministerul Afacerilor Interne (sau) Serviciul Roman de Informatii (sau) Serviciul de Informatii Externe (sau) Serviciul de Telecomunicatii Speciale (sau) Serviciul de Protectie si Paza (sau) Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Actiunile au fost initiate de SCMD incepand cu anul 2011, avand in vedere ca ajutoarele nu s-au mai acordat incepand cu 01.07.2010.
In motivarea actiunilor a fost avut in vedere ca acordarea ajutoarelor este strans legata de specificul activitatii care presupune:
-         activitatea cadrelor militare din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala care nu s-a limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensarii muncii prestate cu timp liber sau plati suplimentare;
-         exercitarea prerogativelor constitutionale de aparare, ordine publica si securitate nationala se caracterizeaza prin continuitate;
-         institutiile publice au obligatia legala de a asigura realizarea drepturilor prin dispozitiile in vigoare referitoare la specificul muncii prestate, importanta sociala si restrictiile aferente;
-         expunerea cadrelor militare la un grad ridicat de stres si risc;
-         interzicerea sau restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati, conform Sectiunea III art.28-31 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Acest specific este coroborat si cu discriminarea cadrelor militare pensionate dupa 01.07.2010 fata de cadrele militare pensionate pana la 30.06.2010 si impune necesitatea corectarii unor neconcordante la nivelul reglementarilor. Masura reparatorie trebuie sa priveasca un just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este mentinut ori de cate ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata.
S-au avut in vedere dispozitiile Deciziei nr.16/08.06.2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in dosarul nr.689/1/2015, prin care s-a facut distinctia intre existenta dreptului de a primi ajutoare si exercitiul acestui drept – suspendarea platii acestora in temeiul Legii nr.118/2010 pentru intervalul 03.07.2010 -31.12.2010.
Au fost invocate dispozitiile art.1 si art.60 din Protocolul nr.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit carora „nicio dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte”.
Pana in prezent, actiunile care au fost depuse la Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal au fost solutionate in mod diferit astfel:
- admiterea actiunilor asa cum au fost formulate, cu obligarea la plata ajutoarelor ce li se cuvin contestatorilor membri de sindicat de catre unitatile de unde acestia au trecut in rezerva, la care sa se adauge dobânzile legale şi indicele de inflaţie aferente sumelor datorate la data pensionarii până la data plăţii efective a acestora, la data pronuntarii sau la data incetarii cauzei de suspendare legala - ex. dosare nr.22846/3/2013; nr.3731/3/2013; nr.3096/3/2014; nr.12792/3/2014; nr.33676/3/2014; nr.35413/3/2015; nr. 35415/3/2015; nr. 34950/3/2015; nr.35837/3/2016; nr.818/3/2016;
- respingerea actiunilor asa cum au fost formulate ca neintemeiate sau nefondate;
- respingerea actiunilor ca prematur formulate, adica li se recunoaste dreptul de a primi ajutoare, dar instanta apreciaza ca actiunea nu poate fi formulata in instanta decat dupa expirarea actelor normative care amana plata acestora, in prezent art.11 alin.1 din O.U.G. nr.90/2017 pentru anul 2018  ;
- admiterea exceptiei necompetentei functionale a sectiei de contencios administrativ a TMB cu trimiterea dosarului spre competenta solutionare la Tribunalul Bucuresti sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale sau admiterea exceptiei necompetentei teritoriale a Tribunalului Bucuresti, cu trimiterea cauzei spre competenta solutionare la tribunalele de pe raza teritoriala unde contestatorii isi au sediul.
Trebuie subliniat ca exista o practica neunitara cu privire la solutionarea acestor dosare, existand urmatoarele situatii:
-admiterea actiunii la fond si mentinerea acesteia in calea de atac, ramasa definitiva, cu plata ajutoarelor. La executarea hotararii, sunt situatii in care ajutoarele au fost efectiv primite si situatii in care s-a formulat in instanta contestatie la executare de catre ultimul loc de munca al contestatorilor, de unde trebuia efectuata plata ajutoarelor;
-admiterea actiunii la fond si respingerea acesteia in calea de atac, ca urmare a apelului/recursului formulat de ultimul loc de munca al contestatorilor, de unde trebuia efectuata plata ajutoarelor. In aceasta situatie, nu s-au mai acordat ajutoare;
-respingerea actiunii la fond si admiterea acesteia in calea de atac, ca urmare a apelului/recursului formulat de reclamanti. In aceasta situatie, hotararea ramasa definitiva a fost favorabila, de acordare a ajutoarelor.
In prezent, dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata sunt amanate sau  suspendate (in temeiul dispozitiilor art.520 alin.4 c.pr.civ.), pana la solutionarea urmatoarelor dosare aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie:
1.dosar nr.2632/1/2017 cu termen de judecata la 19.02.2018 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
2.dosar nr.2833/1/2017 cu termen de judecata la 05.03.2018 - Completul pentru solutionarea recursurilor in interesul legii.
Aratam ca in dosarul nr.2168/1/2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a pronuntat la 06.11.2017 cu privire la suspendarea acordarii indemnizatiei de pensionare pentru magistrati prin acte normative temporare.
La data intocmirii acestui material, plata ajutoarelor prevazute de Legea nr.284/2010, care a fost abrogata prin Legea nr.153/2017, este suspendata in temeiul art.11 alin.1 din OUG nr.90/2017, motiv pentru care orice solicitare necontencioasa de acordare a acestor ajutoare nu are finalitate.

4. Dosare care au ca obiect recunoasterea dreptului de a primi ajutoare si alte sporuri pentru cei trecuti in rezerva dupa 01.07.2017 - L.153/2017
Avand in vedere urmatoarele:
- toate cadrele militare trecute in rezerva dupa 01.07.2017 au un specific al activitatii identic cu cei trecuti in rezerva inainte de 30.06.2017 –  care beneficiaza de acordarea de ajutoare in temeiul art.20 din Legea nr.284/2010 si cei pensionati inainte de 30.06.2010 – care au primit ajutoarele integral;
- dreptul de pensie al celor trecuti in rezerva dupa 01.07.2017 s-a stabilit si calculat in conformitate cu prevederile Legii 223/2015, iar pentru acordarea ajutoarelor este necesara indeplinirea conditiei de a fi trecuti in rezerva cu drept de pensie;
- art. 13 din Anexa VI (familia ocupationala de functii bugetare aparare, ordine publica si securitate nationala) din Legea nr.153/2017 prevede la alin.1 ca „dispozitiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizatii si alte drepturi de natura salariala pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplica si personalului militar, politistilor, functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalului civil care se afla in situatii similare, indiferent de tipul unitatii unde isi desfasoara activitatea, cu avizul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale”,
constatam existenta unei discriminari privind neacordarea ajutoarelor pentru cei trecuti in rezerva dupa 01.07.2017, incalcand dreptul la egalitate in fata legii, principiu de rang constitutional, prin excluderea de la aplicarea dispozitiilor Legii nr.153/2017, respectiv a unor drepturi patrimoniale a unui numar mare de cadre militare in rezerva, fara un motiv justificat.
Aplicarea neuniforma si discriminatorie a acordarii ajutoarelor contravine prevederilor art.16 din Constitutia Romaniei, revizuita, care la alin.1 legifereaza: „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice , fara privilegii si fara discriminiari”, iar la alin.2 precizeaza „Nimeni nu este mai presus de Lege”.
Faptul ca militarii in rezerva trebuie sa beneficieze exact de aceleasi drepturi sporuri, indemnizatii si alte drepturi de natura salariala, in aceleasi conditii ca si civilii este confirmat “mutatis mutandis” prin Decizia Curtii Constitutionale nr.90/2005.
A nega dreptul pensionarilor militari la ajutoare si a-l recunoaste numai personalului din alte domenii de activitate din sectorul bugetar conduce la o incalcare flagranta a principiilor (unicitatii, potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public, inclusiv cel militar, bazat pe aceleasi norme de drept, si egalitatii, care asigura tuturor participantilor la sistemul public, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege), fara a mai pune in discutie egalitatea in drepturi garantata de art.16 din Constitutia Romaniei revizuita, mentionata mai sus coroborat cu dispozitiile art.47 din Constitutie.
Conform prevederilor  art.2 alin.1 din OUG nr.137/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare, se arata ca prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, care are ca scop sau ca efect restrangerea ori inlaturarea recunosterii folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate a drepturilor omului si libertatilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in orice domeniu al vietii publice.
La art.2 alin. 3 din OUG nr.137/2000, se arata ca sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane fata de alte persoane.
Apreciem ca in situatia data – neacordarea ajutoarelor in baza Legii nr.153/2017, sunt incidente criterii si practici aparent neutre, nefiind justificate de un scop legitim , iar metodele de atingere a acestui scop nefiind adecvate si necesare.
In concluzie, demersul juridic pe care intelegem sa-l realizam este formularea de actiuni in instanta pentru acordarea ajutoarelor prentru cei trecuti in rezerva dupa 01.07.2017, in temeiul dispozitiilor art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata prin Legea nr. 76/2012, coroborate cu dispozitiile art.1 din Intaiul Protocol Aditional la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale ale Omului, in care Romania este parte, cu introducerea in cauza a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, CURTEA DE APEL BUCURESTI SI TRIBUNALUL BUCURESTI, DESPRE REPREZENTAREA IN INSTANTE A MEMBRILOR DE SINDICAT SI CALITATEA PROCESUALA ACTIVA A SCMD
































Seful DEPARTAMENTULUI JURIDIC  

Col. (r) Monica I. CALOIAN