Va prezentam mai jos textul precizarilor depuse de SCMD, inregistrate cu nr. 308/20.03.2019.
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Sediul social: București, str. Bogota, nr. 6, Sector 1, Cod poștal 013642
Telefoane mobile: 0736601143, 0736600973
Cont: BRD, Agenția Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod
fiscal: 26096263
Nr._____________
din _______________________ Ex.nr.____
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA a VIII-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. 19640/3/2018 Complet 42 FOND
TERMEN 22.03.2019. 9.00
DOMNULE PREŞEDINTE,
Sindicatul
Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,
nr. 6, Sector 1, in temeiul
dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social,
in numele membrilor sai de sindicat, in calitate de reclamant, în contradictoriu cu paratii: Ministrii
apararii nationale Mihnea Motoc (in perioada 17.11.2015-04.01.2017); Gabriel
Beniamin Les (in perioada 04.01.-29.06.2017); Fifor Mihai-Viorel ( din
12.09.2017 la zi), in solidar cu Ministerul Apararii Nationale, toti citati la
sediul in Bucuresti, str. Izvor nr.110, sector 5, in sprijinul precizarii
noastre legate de temeiul juridic al actiunii deduse judecatii - art.9 din
Legea nr. 554/2004, precizam urmatoarele:
La elaborarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, au
lucrat timp de trei ani, specialistii M.Ap.N, MAI si SRI impreuna cu
specialisti ai SCMD si ai asociatiilor nationale ale rezervistilor, scopul
fiind redobandirea statutului juridic de rezervist in locul celui de asistat
social, acordat neconstitutional de Legea nr.119/2010 si repararea tuturor
inechitatilor introduse in legislatia dupa 2010, inclusiv a discriminarii intre
fostii rezervisti, promovata de OUG nr. 1/2011.
In conditiile abrogarii Legilor pensiilor militare de stat nr.164/2001
si nr.179/2004, principiul Legii nr.223/2015 consta in calcularea pensiilor
fostilor asistati social (deveniti sau redeveniti rezervisti) prin aplicarea
datelor personale de vechime, functie, grad etc. la venitul impozabil al celui
care detinea, in 2015, functia pe care o avusese beneficiarul la trecerea in
rezerva.
Votata in unanimitate (exceptie facand deputatul Remus Cernea), Legea nr.
223/2015 a fost promulgata in iulie 2015, dar nu a fost niciodata aplicata in
aceasta forma deoarece s-a prevazut aplicarea sa dupa 1 ianuarie 2016.
Legea nr. 223/2015 a fost, practic, desfiintata de catre Directiile
Juridica si Financiara a MApN, prin strecurarea, neconstitutionala (doar
Ministerul Muncii avea acest drept pana la 31 decembrie 2015), a unei intregi
ordonante in 30 de articole - Art. 40 in OUG nr.57 din 9 decembrie 2015, care
prevedea salarizarea bugetarilor pe 2016.
Procesul a fost definitivat prin OUG nr.59/2017, care a condus la
disolutia Sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala, prin
obligarea trecerii in rezerva a peste 20.000 de cadre bine pregatite din MApN,
MAI si Servicii, in perioada 6 iulie – 15 septembrie 2017. Initiativa a
apartinut, tot neconstitutional (Ministerul Muncii nu mai avea acest drept de
la 1 ianuarie 2016), ministrului Muncii, Lia Olguta Vasilescu.
Textele celor doua OUG nr.57/2015 si nr.59/2017, fara sa fi fost votate
vreodata in Parlament, au completat/modificat textul Legii 223/2015 si sunt
aplicate nemijlocit in toate deciziile de pensie emise dupa 01.07.2016.
Rezultatul OUG nr.57/2015 si nr.59/2017 a fost legiferarea discriminarii
intre rezervisti, intre rezervisti si civili, in primul rand fata de
magistrati, introducerea triplei impozitari la rezervisti si incalcarea
pricipiului “la
munca egala, drepturi egale”.
In opinia noastra, ordonantele nr.57/2015 si nr.59/2017 sunt
anticonstitutionale si nelegale, deoarece incalca, flagrant, Decizia CCR
nr.20/02.02.2000, in Dosarul 5A/2000 si Decizia ICCJ nr.29/2011, care prevad IDENTITATEA, DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC,
DINTRE MAGISTRATII IN ACTIVITATE, PE DE O PARTE, MILITARII SI POLITISTII IN
ACTIVITATE, PE DE ALTA, INTRE MAGISTRATII LA PENSIE SI REZEVISTI.
Practic, magistratii si-au insusit cu totul Legea pensiilor militare de
stat prin Legea 303/2004 si urmatoarele, cu acordul magistratilor de la CCR,
care au stabilit deplina identitate,
motivand ca magistratii infrunta aceleasi riscuri si au parte de aceleasi
privatiuni, in timpul activitatii, ca si militarii.
Or, “identitatea” se traduce astazi, in practica, in felul urmator:
-
La magistrati,
pensia se calculeaza pe baza mediei
veniturilor brute impozitate, pe ultimii 5 ani, iar la rezervisti, pe baza mediei unei parti a veniturilor
NETE din ultimii 5 ani;
-
La magistrati,
procentul de calcul este 80% din venitul de mai sus, la rezervisti, 65%;
-
La magistrati, plafonul
este stabilit la 100% din venitul integral brut, la rezervisti, plafonul este
85% din venitul partial net. In plus, la rezervisti, tot ce depaseste 36 de ani
vechime nu se mai cuantifica in bani, la pensie, desi retinerile au avut loc;
-
La magistrati,
veniturile suplimentare realizate sunt luate separat in calcul, in baza altor
legi, in timp ce la rezervisti au fost bagate, ilegal si retroactiv, in calcul
(Ordinul Meritul Militar, contributiile la pensia civila platite ulterior
trecerii in rezerva, in baza unor contracte separate de munca in privat sau la
stat, grupele de munca etc.);
-
La magistrati,
daca au contributii la pensiile private (pilonii II, III si IV), acestea nu
greveaza asupra pensiei de magistrat, in timp ce la rezervisti, pensia privata,
obligatoriu introdusa in 1967 sub numele de “suplimentara”, reprezentand o
contributie lunara de 5% din NET si definita ca “altceva decat pensia militara
de stat”, a fost inclusa, ilegal, in calculul pensiei militare de stat;
-
Pensiile
magistratilor se aliniaza (cresc) la cresterea salariului mediu pe economie si
la inflatie, in timp ce pensiile miitare de stat se aliniaza doar la rata
inflatiei, “indicator definitiv”, adica la diferenta, spre exemplu, de inflatie
dintre 2019 si 2017, fara vreo legatura cu cresterea salariului mediu pe
economie;
-
Pensiile
magistratilor se maresc in functie de cresterile salariilor la activi, in mod
nejustificat, in timp ce pensiile rezervistilor, care au avut dintotdeauna si
in toate tarile aceasta prevedere……. NU. De ce numai rezervistii au dreptul la
aceasta prevedere legislativa, astazi adjudecata de magistrati? Pentru ca
rezervistii sunt singura categorie socio-profesionala a carei activitate
(obligatiile militare) continua si dupa trecerea in rezerva, asazisa pensie fiind, in fapt, solda de rezervist;
-
Legislatia
privind pensiile magistratilor decurge din legislatia muncii care nu are,
potrivit Constitutiei, nicio tangenta cu activitatea militarilor care este
identificata, prin Constitutie, cu “munca
fortata”. Printr-un artificiu, Constitutia Romaniei prevede la Art.42,
Al.1, ca “Munca fortata este interzisa” dar, potrivit Al.2a “nu
constituie munca fortata: activitatile pentru indeplinirea indatoririlor
militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din
motive religioase sau de constiinta”;
-
In timp ce
pensiile magistratilor au o medie de 30.000 lei/luna, blamatele pensii ale
rezervistilor au o medie reala de 2.700 lei/luna, aceasta fiind, artificial
ridicata, de faptul ca pensiile a sute de magistrati, pe Legea 303, civila,
sunt platite, nu stim de ce, de Casa Sectoriala a MApN si nu de Casa Nationala
de Pensii;
-
Pensionarii
magistrati isi pastreaza toate drepturile si facilitatile prevazute de
legislatia pentru pensionari, in timp ce rezervistii, sub motivatia ca au Casa
Sectoriala de Pensii, si-au pierdut toate drepturile conexe.
Depunem
prezenta in 5 exemplare, necesare comunicarii.
PREȘEDINTELE
SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Domnului Preşedinte
al Curtii de Apel Bucuresti – secţia a VIII-a
