Lista alfabetica a expertilor judiciari - actualizata la 09.02.2018

marți, 8 iunie 2010

Sesizarea institutiei Avocatul Poporului, depusa de SCMD cu nr. 5736 din 07.06.2010

DOMNULUI PROFESOR UNIVERSITAR DR. IOAN MURARU
AVOCATUL POPORULUI

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (S.C.M.D.), persoana juridica romana, infiintata in temeiul Sentintei civile nr. 83 din 18.08.2009, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, Va supune atentiei urmatorul aspect, cu implicatii negative majore asupra vietii TUTUROR cadrelor militare in rezerva:
luand act de proiectul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor pentru care Guvernul Romaniei, prin primul ministru Boc, urmeaza sa-si asume raspunderea in Parlamentul Romaniei,
analizand continutul acestui proiect, raportat la situatia cadrelor militare in rezerva (carora urmeaza sa li se recalculeze pensiile aflate in plata),
apreciem ca că textul depus este, sub numeroase aspecte, neconstituţional, vadit nelegal, discriminatoriu, întocmit cu nesocotirea jurisprudentei Curtii Constitutionale a Romaniei, încălcarea gravă a normelor obligatorii ale Comunităţii Europene, cu nesocotirea practicii constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, din considerentele pe care le vom expune in ceea ce urmeaza:

I. Recalcularea pensiilor militare este neconstitutionala deoarece incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie: "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile."
Ca urmare a consacrării sale constituţionale, acest principiu a devenit obligatoriu şi pentru legiuitor, care este ţinut deopotrivă să-l respecte în procesul de legiferare, neretroactivitatea legii constituind o garanţie fundamentală a drepturilor constituţionale. Profesorul Mihai Eliescu, arăta în acest sens, în mod sugestiv, că „dacă ceea ce s-a făcut în conformitate cu legea în vigoare ar putea fi necontenit stricat de legea nouă, orice prevedere (în sens de predictibilitate, previzionare) în timp ar fi cu neputinţă şi ordinea juridică însăşi ar fi ameninţată pe măsură ce s-ar slăbi încrederea în securitatea drepturilor, în stabilitatea circuitului civil.... Dacă legea nouă nu ar respecta ceea ce a fost făcut în cadrul prevederilor legii vechi, încrederea ar dispărea şi, odată cu ea, ar fi atinsă autoritatea legii, căci voinţa de a da ascultare permisiunilor, poruncilor şi opiniilor legale, ar fi, desigur, în bună măsură demobilizată dacă cel ce s-a supus lor nu ar fi sigur că, procedând astfel, va sta sub scutul legii.” Totodata, „in afara exceptiei stabilite prin Constitutie, nicio alta exceptie nu poate aduce limitari acestui principiu constitutional, orice alte prevederi legale contrarii trebuind a fi considerate neconstitutionale si putand fi atacate pe caile controlului de constitutionalitate. Principiul neretroactivitatii legii se prezinta ca o garantie fundamentala a drepturilor constitutionale, indeosebi a libertatii si sigurantei persoanei. Valoarea si actualitatea principiului sunt incontestabile si de notorietate, orice atenuare a sa semnificand o suprimare sau o limitare a drepturilor si libertatilor umane.” Asadar, Principiul neretroactivitatii legii impune niste reguli pentru o lege noua, in sensul ca:
I.a. legea noua nu reglementeaza raporturile juridice aparute, modificate sau stinse inainte de intrarea ei in vigoare. Nimeni nu poate actiona in conformitate cu niste norme care nu exista, nu poate respecta niste norme care nu au fost adoptate si poate nimeni nu se gandeste ca vor apare. Daca legea noua ar anula ceea ce a statuat vechea lege, increderea in lege s-ar diminua, s-ar aduce atingere grava la autoritatea legii, iar vointa de a da ascultare legilor ar scadea considerabil;
I.b. legea noua se aplica fara a fi retroactiva in cazul situatiilor juridice care vor apare, modifica sau stinge, dupa intrarea in vigoare a legii, in cazul situatiilor juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data intrarii in vigoare a legii si in cazul efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute;
Concluzia este ca daca se aplica o astfel de masura se poate aprecia ca Romania nu este un stat de drept unde legea este suverana.
Cu referire la neretroactivitatea legii, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Deciziile nr. 6/1993, 22/1993, 9/1994, 62/1995, 72/1995, 73/1995, 81/1995, 101/1995, 35/1996, 96/1996, 20/2000, 46/2002, 375/2005, 57/2006, 120/2007, 830/2008 etc.
Totodata, „in afara exceptiei stabilite prin Constitutie, nicio alta exceptie nu poate aduce limitari acestui principiu constitutional, orice alte prevederi legale contrarii trebuind a fi considerate neconstitutionale si putand fi atacate pe caile controlului de constitutionalitate. Principiul neretroactivitatii legii se prezinta ca o garantie fundamentala a drepturilor constitutionale, indeosebi a libertatii si sigurantei persoanei. Valoarea si actualitatea principiului sunt incontestabile si de notorietate, orice atenuare a sa semnificand o suprimare sau o limitare a drepturilor si libertatilor umane.”

II. Sistemul de pensii militare nu poate fi inclus in sistemul de pensii de stat unic:
II.a. Sistemul de pensii militare nu a fost niciodata un sistem contributiv, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurari sociale se asigura de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Apararii, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. Militarii nu au contribuit niciodata la bugetul asigurarilor sociale de stat, ei au avut o contributie pentru pensia suplimentara de 5%, care de la intrarea in vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, conform prevederilor art. 78 alin. (2), a devenit contributie individuala la bugetul de stat si nu la bugetul asigurarilor sociale de stat;
II.b. Sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 164/2001 care este corelata cu legislatia europeana, face parte din sistemele ocupationale de pensii guvernate de directivele Comunitatii Europene (Directiva 86/378/EEC, amendata prin Directiva 97/96/EC adoptata in considerarea jurisprudentei Curtii Europene de Justitie). Conform reglementarilor comunitare, criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt indeplinite in totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din Romania, respectiv:
- aceasta lege se refera la o categorie particulara de lucratori – cadrele militare, asa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
-acordarea pensiei este direct legata de durata serviciului militar;
- pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului (ultima solda a cadrului militar).
Este lesne de observat din cuprinsul mai sus arătat al celor două Directive - obligatorii pentru Statele membre al Uniunii Europene - că situaţia militarilor ce îndeplinesc cumulativ condiţiile de pensionare, conform normelor legale în vigoare, este perfect încadrată în acest text, fiind, deci, total contrară legislaţiei europene orice încercare de a modifica actualul statut al militarilor.
Proiectul de lege depus la Parlament INCALCA art. 11 alin. (2) – (Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, art. 20 alin. (1) şi (2) - (Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte si Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile) precum si art. 148 alin. (2) si (4) – (Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare si Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2). – RESPECTAREA UNOR ACTE INTERNATIONALE IN MATERIA DREPTURILOR OMULUI
Guvernul României a fost deja atenţionat prin Raportul de consultare din 31.01.2007 al Comisiei Europene, prin care „se atrage atenţia asupra faptului că, pentru legislaţia neconformă Directivelor comunitare, Comitetul Miniştrilor va transmite României scrisori de notificare oficială, declanşând, astfel, acţiunea de neândeplinire a obligaţiilor de Stat membru al U.E.” ;

III. Prin mentinerea modului de acordare si calculare a pensiilor din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat nu se incalca principiul egalitatii, prin care se asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, deoarece militarii nu s-au aflat in aceeasi situatie juridica cu ceilalti salariati de la stat. De asemenea, la trecerea in rezerva, cand nu ocupa o functie militara, militarii pot fi chemati sa indeplineasca serviciul militar in conditiile legii. Principiul egalitatii trebuie sa nu fie confundat cu uniformitatea, cu egalitarismul, catre care se tinde cu acest proiect de lege. Avand in vedere ca prevederile Constitutiei (art. 40 si 53) si ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (lege speciala pentru militari) impun militarilor anumite exigente, interzicerea sau restrangerea unor drepturi si libertati, iar exercitarea profesiei presupune riscuri sporite, se justifica in mod obiectiv o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de alti salariati la stat care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr. 74/03.05.1999, în anexa intitulată ,,Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinţa persoanelor protejate” prevede că ,,o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată discriminatorie”. Statutul foarte restrictiv şi deosebit de sever al militarilor este un veritabil motiv care poate permite menţinerea reglementării pensiei acestora în forma actuală.

IV. Pozitia Consiliului Legislativ cu referire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice
Avizul Consiliului Legislativ, care însoţeşte proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, adoptat tacit de Senat si aflat acum in dezbatere la Camera Deputatilor, precizează că recalcularea pensiilor speciale potrivit principiului contributivităţii nu poate fi aplicată decât celor care se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii. Conform Consiliului Legislativ, intenţia guvernului de a reduce pensiile nu poate fi pusă în practică, întrucât ar încălca Constituţia. “Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15, alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
În sprijinul acestui punct de vedere, Consiliul Legislativ aduce decizia Curţii Constituţionale din 2007, conform căreia “în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.

V. Jurisprudenta CEDO
V.a. În cauza Buchen v. Cehia (2006), Curtea a decis că „limitarea nejustificată a unui drept recunoscut, cum ar fi o pensie specială, drept nesocotit ulterior, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. 1. par.1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar şi o discriminare în sensul art.1 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul nr.12”;
V.b. In cauza Gaygusuz v. Austria (1996), Curtea a decis că „pensia constituie un drept patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie şi se constată o discriminare, în sensul art.14, dacă lipseşte o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului” ;
V.c. În cauza Stubbings ş.a. v. Marea Britanie s-a decis că „există discriminare în sensul art. 14 al Convenţiei atunci când persoane aflate în situaţii identice sau comparabile se bucură de un tratament preferenţial unele faţă de altele”. A se vedea, din această perspectivă, prevederile din proiectul Legii unitare a pensiilor, care numai unitare nu sunt atunci când prvilegiază nejustificat unele categorii profesionale (ex. lucrători dn sistemul penitenciar) faţă de puterea judecătorească, de Armată şi de Poliţie şi alţii;
V.d. În cauza Akdeejeva v.Letonia (2007), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul pârât la despăgubiri, stabilind că este încălcat art. 6 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr.1 în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a pensiei, dat fiind că este vorba despre un drept câştigat ;
V.e. În speţa Muller v. Austria, precum şi în numeroase alte speţe similare, s-a decis constant în sensul că „o reducere substanţială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi chiar a însăşi dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrâneţe.”
V.f. O discuţie aparte a fost facută la nivelul CEDO şi la cel al CJCE asupra noţiunilor de „bun patrimonial” şi de „speranţă legitimă”. În conformitate cu art.14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi art. 1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate” (cauza Buchen versus Cehia). Din această perspectivă, apare ca fiind evident că pensia de servicu a militarilor, aşa cum este în prezent reglementată şi având cuantumul stabilit prin lege, constituie un „drept de proprietate” în sensul Convenţiei şi a Protocoalelor adiţionale, iar reducerea prin recalculare a acestui drept ar echivala cu o expropiere.
Referitor la înţelesul noţiunii de „speranţa legitimă”, s-a statuat în numeroase soluţii de speţă că această noţiune trebuie înţeleasă şi interpretată ca avându-şi temeiul în dreptul cetăţeanului la coerenţă şi siguranţă legislativă, astfel ca, în temeiul legii, acesta să îşi poată valorifica, păstra şi apăra drepturile. Cu alte cuvinte, este vorba de concretizarea pricipiului constutiţional, propriu oricărui stat de drept, privind supremaţia legii.
Din cele expuse anterior, se poate observa ca proiectul de lege Parlamentului nesocoteşte total noţiuni de principiu şi de esenţă ale civilizaţiei juridice europene ce sunt, de multă vreme, clarificate şi încetăţenite la nivelul practicii CEDO şi CJCE.

VI. Cu referire la expunerea de motive prezentata de Guvernul Romaniei
Art. 53 alin. (1) şi alin. (2) din Constitutie - (Interzicerea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi) - (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.
In Decizia Curtii Constitutionale nr. 1414/2009, cu referire al acest aspect, se retine: “Se impune subliniat insa faptul ca de esenta legitimitatii constitutionale a restrangerii exercitiului unui drept sau al unei libertati este caracterul exceptional si temporar al acesteia. Intr-o societate democratica, regula este cea a exercitarii neingradite a drepturilor si libertatilor fundamentale, restrangerea fiind prevazuta ca exceptie, daca nu exista o alta solutie pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse in pericol. Este sarcina statului sa gaseasca solutii pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politica economica si sociala adecvata. Diminuarea veniturilor personalului din autoritatile si institutiile publice (in cazul de fata si al pensiilor, precum si al altor ajutoare) nu poate constitui, pe termen lung, o masura proportionala cu situatia invocata de initiatorul proiectului de lege. Dimpotriva, eventuala interventie legislativa in sensul prelungirii acestei masuri poate determina efecte contrarii celor vizate, in sensul tulburarii bunei functionari a institutiilor si autoritatilor publice.”
Or, rugam a se observa ca aceasta lege, promovata in conditii de criza (in paralel cu cea aflata pentru dezbatere in Parlamentul Romaniei), invocand art. 53 din Constitutie, va avea caracter PERMANENT incepand cu expirarea termenului de 5 luni in care, se presupune, vor fi recalculate toate pensiilor militarilor si politistilor.

Fata de aspectele prezentate mai sus, Va rugam ca, in temeiul puterilor pe care Vi le confera art. 59 din Constitutia Romaniei, coroborate cu cele ale Legii nr. 53/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, cu completarile si modificarile ulterioare, SA VA AUTOSESIZATI si sa ridicati exceptia de neconstitutionalitate a acestei legi in fata Curtii Constitutionale a Romaniei inainte de promulgarea acesteia.
Va asiguram, Domnule Profesor Univ. Dr., de aleasa noastra consideratie,

PRESEDINTE AL S.C.M.D.
Col (rez) dr.
Mircea DOGARU
SECRETAR GENERAL AL S.C.M.D.
Col (rez) dr.
Constantin MONAC
VICEPRESEDINTE AL S.C.M.D.
Lt. Col. (r)
Elena COBUZ

9 comentarii:

  1. Felicitari pentru idee, continutul, problematica si argumentarile din sesizare. Aceasta este cu atat mai utila cu cat proiectul legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se mai bucura, in ultimile zile, de aceeasi atentie pe care, politicienii si media, o acorda proiectului legii privind diminuarea salariilor si pensiilor. Exemplu-motiunea de cenzura care se refera numai la "taierera pensiilor si salariilor".

    RăspundețiȘtergere
  2. Vreau sa nu fiu inteleasa gresit: stiu ce spune legea! Stiu cine are si cine nu are dreptul de a se adresa avocatului poporului, stiu care sunt categoriile de probleme pe care le poate ataca (actele juridice, in speta) cel care i se adreseaza.
    In situatia de fata, STRICT pe legea supusa criticii de neconstitutionalitate, pot sa se adreseze CCR: Avocatul poporului, presedintele ICCJ, presedintii celor 2 camere parlamentare, min 25 de senatori sau min. 50 de deputati.
    Atat prin scrisoarea comuna (ca nu pot sa-i dau alta valoare) formulata de Sindicat, cat si prin scrisoarile pe care stiu ca multi dintre dumneavoastra le-ati trimis, incercam sa convingem SI avocatul poporului sa ridice aceasta exceptie in fata CCR inainte de promulgarea legii. Pentru ca dumnealui (alaturi de ceilalti anterior enumerati) are aceasta calitate conferita de lege. Nu exclud un raspuns in genul celor pe care le-am primit asta toamna pe legea 329!
    In privinta partidelor din opozitie, dupa cum s-a anuntat si in presa, si la radio si TV, atat PNL cat si PSD au exceptiile gata! Acest lucru mi s-a confirmat si direct ("prin viu grai") de catre parlamentari de la cele 2 partide cu care am tot conlucrat in ultimele luni.

    RăspundețiȘtergere
  3. Sesizarea institutiei Avocatul Poporului, depusa de SCMD cu nr. 5736 din 07.06.2010
    Ce s-a intamplat cu ea??
    Nu se mai vorbeste nimic

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu sunt inca membru al Sindicatului,dar intentionez sa devin in cel mai scurt timp.Am urmarit insa, de la inceput,preocuparile celor care initiat infiintarea acestuia.Ma intreb astazi,dupa decizia Curtii Constitutionale,de ce Conducerea Sindicatului nu a intreprins masurile necesare pentru ca si noi,fostii militari,sa fim in aceeasi "barca" cu magistratii,judecatorii,etc.Poate dupa ce legea va reveni la Parlament pentru a fi modificata,in conformitate cu decizia C.C.,vom fi si noi pregatiti,pentru a rezolva problema in tara si nu a actiona la CEDO,unde drumul de parcurs este lung(ceea ce isi doresc guvernantii),chiar daca intr-un final putem avea castig de cauza.Cu stima,

    RăspundețiȘtergere
  5. @Jackye
    Ni se va raspunde, pesemne, ca Av. poporului nu a considerat ca trebuie sa ridice exceptia. Adica, in opinia dlui, e constitutionala.

    @Constantin
    VA ROG SA-MI SPUNETI, in opinia Dumneavoastra, CARE AR FI FOST ACELE MASURI?
    Credeti ca in perioada premergatoare ridicarii exceptiilor sau ieri si azi, noi am dormit?
    Daca ati citit in totalitate deciziile CCR nu v-ati intrebat de ce nu se vorbeste deloc si despre exceptiile ridicate de PSD si PNL?

    RăspundețiȘtergere
  6. PSDul si PNLul au dat la pace cu portocaliii...mie cam asa imi pare!!

    RăspundețiȘtergere
  7. Iar Avocatul poporului....nu mai e al poporului e tot aservit, nu stiu prin ce metode dar nu mai raspunde la nicio sesizare sau daca raspunde, o "paseaza" sau isi declina oarecum competenta!!!
    Ar trebui sa nu mai apelam la aceasta institutie care, ca multe altele, mimeaza ca face ceva si de fapt nu mai face nimic!!!
    De cand cu ordonanta de urgenta 230 cea cu cumulul,...mucles,...ceva s-a "rupt" acolo!!!
    Dl prof. Muraru a declarat parca anul trecut ca institutia pe care o conduce nu se va mai implica,....atunci sa se autodizolve si sa ne lase in durerea noastra!!!!
    Am stat fara "ombudsman" institutionalizat si pe vremea cand figura numai in Constitutie nu si pe strada Eugen Carada din centrul vesci al Bucurestilor si n-a crapat nimeni!!!!
    Prin urmare,nu va mai puneti sperante in institutia susamintita si nu mai intrebati ce s-a intamplat cu raspunsul la sesizarea muncita a SCMDului,...nu-i asa Elena????...trebuie vazut ce se poate face de acum incolo!!!...procese individuale si ale filialelor SCMD,..probabil asta e singura solutie.
    S-ar mai putea ataca la CCR legea cu recalcularea pana la 31.12.2010, prin intermediul "tradatorilor" de la PSD sau/si PNL???...cu motivare exclusiva pentru cadrele militare, nu stiu, zic si eu,..Elena se poate lua in calcul o asemenea varianta????

    RăspundețiȘtergere
  8. Avocatul poporului=Avocatul puterii.
    A aparut, in proiect, "HOTĂRÂRE privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii prevăzute la art.1
    lit. c)- h) Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, acordate în baza unor legi speciale"
    Ar fi interesant pentru noi, ca specialistii in domeniu, sa faca simulari pe diferite categorii de pensionari, pentru a vedea care vor fi influentele asupra pensiilor actuale.
    Sa nu uitam ce a promis dl.gral.Oprea "pensiile actuale pana la 3000 lei nu vor fi afectate", in caz contrar isi va da demisia , iar partidul sau nu v-a mai sustine guvernul.
    Personal sunt sigur ca totul nu a fost decat galgara politica, iar actualul guvern de incompetenti v-a continua sa-si bata joc de militari, indiferent daca sunt activi sau la pensie.
    Astept cu interes rezultatele simularilor.
    Sper sa se faca simularile pana la aplicarea acestei hotarari.
    Va multumesc anticipat,

    RăspundețiȘtergere
  9. @mega2005
    Nici eu nu mai cred de mult in avocatul poporului! Nu stiu cum sau daca mai are rost sa ne pierdem timpul la instantele din Romania! In concluzie, eu as vedea pornit/e procesul/procesele, obtinuta o HJ definitiva si irevocabila, pronuntata de o instanta competenta si ... la CEDO!

    RăspundețiȘtergere