În esenţă prin hotărârea Frimu ş.a. CEDO a statuat că recalcularea pensiilor
grefierilor nu încalcă dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la
Convenție coroborat cu art. 14 din Convenţie.
- Aplicarea reducerii efective a pensiilor militarilor s-a realizat după "depăşirea contextului economic actual", altfel spus deşi vârful de criză a fost în anii 2009-2011, aplicarea legii, şi implicit reducerea pensiilor s-a realizat numai după depăşirea crizei, conform declaraţiei Primului Ministru al României şi obţinerea unei creşteri economice. Aşadar, recalcularea nu se fundamentează pe motive obiective, adica nu depaşirea crizei a constituit motivul recalculării.
- Bugetul pensiilor militarilor a crescut cu 15% în urma reformei, ceea ce înseamnă că reforma nu a avut la bază motive obiective.
- Corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii conduce la crearea unor alte inegalităţi: între cei care au suferit o viaţă de privaţiuni (militarii) şi salariaţii care au avut libertate totală, ambele categorii fiind acum tratate în mod unitar. Aşadar, susţinerea ca s-a dorit corectarea inegalităţilor nu are fundament, pentru ca unor situaţii speciale trebuie să le corespundă reglementări speciale.
I. Pentru a constata faptul că recalcularea
pensiilor nu înfrânge aceste texte de lege deoarece „reforma sistemelor de
pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii
nr. 119/2010, şi anume contextul economic actual şi corectarea inegalităţilor
existente între diferitele sisteme de pensii”.
În ceea ce priveşte situaţia pensionarilor militari aceasta este fundamental
diferită de cea a grefierilor pentru următoarele motive:
II. „De asemenea, Curtea a luat act de faptul
că pensia datorată reclamantelor, în baza contribuțiilor la bugetul
asigurărilor sociale, plătite de acestea în cursul anilor de serviciu, nu a
fost în niciun fel afectată de reformă şi acestea au pierdut doar suplimentul
la pensie, care era acoperit integral de la bugetul de stat şi care reprezenta
un avantaj de care au beneficiat în calitate de personal auxiliar al
instanţelor”.
Există o diferență majoră între pensionarii grefieri şi pensionarii
militari. Dacă pensionarii grefieri au contribuit la sistemul public de pensii,
pensionarii militari nu au contribuit la sistemul public de pensii, astfel nu
putem vorbi de stabilirea unor pensii pe baza contributivităţii.
De asemenea, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate există din nou o
mare diferenţă între pensionarii grefieri şi cei militari.
Grefierii, ca orice salariat au avut carnete de muncă, în care erau înscrise
salariile realizate, astfel încât la stabilirea cuantumului pensiei aceştia au
certitudinea calculării corecte pe baza veniturilor obţinute, a cunatumului
pensiilor.
În ceea ce îi priveşte pe pensionarii militari,a ceştia nu au avut niciodată
un document, care să le aparţină (conform art. 1 din Decretul nr. 92/1976 –
privind carnetul de muncă, carnetele de muncă sunt proprietatea salariatului).
Pentru calculul cuantumului pensiilor sumele sunt extrase din statele de
plată sau din alte documente, ceea ce creează o insecuritate cu privire la
sumele care sunt înscrise, la manipularea acestor sume, precum şi la luarea în
considerare a tuturor celorlalte venituri obţinute.
Aşadar, salariul, care reprezintă fără nici o urmă de îndoială, nici nu
trebuie CEDO ca să îţi dai seama de asta, drept de proprietate este pus sub
semnul incertitudinii în momentul recalculării pensiei. Ca o dovadă fără
putinţă de tăgadă a acestei insecurităţi o constituie emiterea a 4 sau 5 decizii
de revizuire toate cu un cuantum diferit. Aşadar, însuşi emitentul nu are
siguranţa că respectă în totalitate dreptul de proprietate al pensionarului
militar la recalcularea pensiei. Altfel spus, însuşi emitentul nu ştie care a
fost exact salariul (drept de proprietate) al personalului militar activ.
Aşadar, rezultă fără îndoială că hotărârea Frimu ş.a., nu poate avea nici o
implicaţie asupra pensiilor militarilor.
Şi în această situaţie există o diferenţă majoră între cauza Frimu şi
recalcularea pensiilor militarilor.
Curtea reţine caracterul contributiv al grefierilor, ceea ce nu este cazul
pensionarilor militari, care nu au contribuit niciodată la sistemul public de
pensii, aşadar între aceste două categorii există diferenţe atât de mari încât
nu pot fi comparate.
În concluzie, nu există nici un motiv pentru ca în
cazul proceselor privind recalcularea pensiilor militarilor să se face
trimitere sau aplicare la cauza Frimu deoarece situaţia de fapt este
fundamental diferită între pensionarii militari şi celelalte categorii de
pensii (grefieri, aviatori, diplomaţi).
av. Costel Gîlcă