Cu privire la procesele juridice pe rol - av. Costel Gilca si av. Razvan Vasiliu

Avocatii Costel Gilca si Razvan Vasiliu ne-au comunicat modul in care si-au impartit dosarele de instanta ale membrilor SCMD care au optat sa fie reprezentati de acestia. Lista poate fi consultata aici. Detalii despre procese si termenele de judecata se pot afla accesand adresele de internet/linkurile specificate in tabel in dreptul fiecaruia.
Completarea dosarelor cu noi documente se face in conditiile cunoscute, prin intermediul Departamentului Juridic.

Cu privire la actiunea de recuperare a sumelor retinute abuziv din drepturile de pensie

Participantii la acest proces pot verifica stadiul dosarelor, grupate pe ministere, astfel: MApN, MAI si SRI.

vineri, 22 iunie 2012

Proiectul de lucru pentru noua Lege a pensiilor militare de stat


Va prezentam mai jos proiectul Legii care se va numi a “pensiilor militare de stat” elaborat de specialistii MApN. Acesta va fi trimis si structurilor similare de la MAI si SRI si asociatiilor rezervistilor din toate structurile.

Rugam a fi analizat, completat, amendat, de catre specialistii in domeniul juridic si in finante din toate filialele. Departamentul Juridic al SCMD va face unificarea, rezultatul fiind punctul de vedere al SCMD, pe care Departamentul Juridic al SCMD il va sustine in Comisia mixta special constituita la MApN.

Va rugam sa trimiteti propunerile si observatiile dvs. pana luni, 02.07.2012, pe adresa de e-mail a Departamentului Juridic a SCMD -  scmdjuridic@yahoo.com

Propunerea noastra este ca forma finala sa fie pusa la punct de juristii tuturor structurilor reprezentate in Comisie, in perioada 6-20.07.2012, pentru ca acest proiect sa fie asumat prin ORDONANTA DE URGENTA  de catre Guvern. Altfel, vom mai discuta 2-3 ani prin comisiile Parlamentului.

Cu stima,
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU





LEGE Nr................ din 2012 privind pensiile militare de stat
(proiect in lucru)



Parlamentul României adoptă prezenta lege.


CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de stat”

Art. 2. - Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor militare de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.

Art. 3. - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;
b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev  sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;
d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva lege.

Art. 4. - Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.

Art. 5. - (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special  în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor acestora.

Art. 8. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţaşedereaa în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.

Art. 10. - Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.

Art. 11. - (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut  capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi

Art. 12. - În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Art. 13. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

Art. 14. - (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.

Art. 15. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.

CAPITOLUL II
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat

Art. 16. - Sistemul pensiilor militare de stat acordă:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.

SECTIUNEA 1
Pensia de serviciu

Art. 17. - Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.

Art. 18. - Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani  militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani  militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.

Art. 19. - Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Art. 20. - (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Art. 21. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar/serviciu.

Art. 22. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.

Art. 23. – (1) Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.

Art. 24. - (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 25. - În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 26. - (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.

Art. 27. - La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.

Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.

Art. 29. - Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;

Art. 30. - (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 31. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.

Art. 32. - Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.

Art. 33. - (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate

Art. 34. - Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

Art. 35. - Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.

Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Art. 37. - (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 38. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Vârsta cadrului militar                        Vechimea în serviciu
în momentul ivirii                                realizată anterior
invalidităţii ivirii                                  invalidităţii (ani)
_____________________________________________________
sub 25 de ani                                       5
25 - 31 de ani                                      8
31 - 37 de ani                                      11
37 - 43 de ani                                      14
43 - 49 de ani                                      18
49 - 55 de ani                                      22
peste 55 de ani                                    25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).

Art. 39. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.

Art. 40. - (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 - 31.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 41. - (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

Art. 42. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în functie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.

Art. 43. - (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 44. - (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.

Art. 45. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

Art. 46. - (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie militara de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.

SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş

Art. 47. - Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi şotul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Art. 48. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 49. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 50. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 51. - Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 52. - Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 53. - (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% - pentru un singur urmaş;
b) 75% - pentru 2 urmaşi;
c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Art. 54. - Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.

Art. 55. - În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).

Art. 56. - Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Art. 57. - Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.



SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor

Art. 58. - (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).

SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor

Art. 59. - (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor mentionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de pensii sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.

Art. 60. - (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (4) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.

Art. 61. - Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la casa de pensii sectorială constituita la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 56 alin. (4), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.

Art. 62. - (1) Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate.

Art. 63. - Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate.

Art. 64. - (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. - (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

Art. 66. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Art. 67. - (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” - S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

Art. 68. - (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.

Art. 69. - (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. - Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.

Art. 71. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.

Art. 72. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Art. 73. - În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).

Art. 74. - Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Art. 75. - Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

Art. 76. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii cu pensii militare de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 77. - Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 78. - (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.

Art. 79. - Beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidentele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia

Art. 80. - (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale

Art. 81. - (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).

Art. 82. - Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.

Art. 83. - (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Art. 84. - Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.

Art. 85. - În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relatii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.

Art. 86. - Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 87. - (1) Salarizarea personalului caselor de pensii sectoriale se realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.

CAPITOLUL IV
Raspunderea juridica

Art. 88. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.

SECTIUNEA 1
Infractiuni

Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.

SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii

Art. 90. - Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

Art. 91. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. - Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.

Art. 93. - Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.

Art. 94. - Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat

Art. 95. - (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii .
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Art. 96. - (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

Art. 97. - (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauza şi caselor de pensii sectoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.

Art. 98. - Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de apel.

Art. 99. - Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.

Art. 100. - (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

Art. 101. - (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.

Art. 102. - Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 103. - Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 104. - (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei militare de stat si perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

Art. 105. - (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.

Art. 106. - (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiază la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 - 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 - 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 - 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

Art. 107. - (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015

Art. 108. - La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

Art. 109. - (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.

Art. 110. - Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.

Art. 111. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

Art. 112. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.

Art. 113. - (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. - Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.

Art. 115. - Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.

Art. 116. - (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.

Art. 117. - Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.

Art. 118. - Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 119. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 120. - Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.

Art. 121. - În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 122. - La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.

Art. 123. - Prezenta lege intră în vigoare la data de .......

Art. 124. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
- dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
- orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.